107 ani de la primul Parlament al României Mari: rolul ardelenilor

107 ani de la primul Parlament al României Mari: rolul ardelenilor

Foto: Cluj24

Se împlinesc 107 ani de la primul Parlament al României Mari, ales în noiembrie 1919, în care reprezentanții Transilvaniei au avut un rol de frunte, în aceleași săptămâni în care Clujul își deschidea universitatea românească.

Alegeri câștigate de opoziție

Primele alegeri parlamentare de după Marea Unire s-au desfășurat pe baza votului universal masculin, pentru bărbații de peste 21 de ani. Votul pentru Adunarea Deputaților a avut loc între 2 și 4 noiembrie, cel pentru Senat pe 7 și 8 noiembrie, iar pe 9 noiembrie au votat colegiile universitare. Scrutinul a fost organizat sub guvernul tehnicienilor al generalului Arthur Văitoianu.

Au fost singurele alegeri parlamentare din România Mare care nu au fost câștigate de guvernul organizator. Au fost aleși 566 de deputați și 239 de senatori, dintre care 203 deputați și 87 de senatori din Transilvania. Cele mai multe mandate le-a obținut Partidul Național din Transilvania.

Inaugurarea la Ateneu și ardelenii la conducere

Lucrările au fost inaugurate la Ateneu, în prezența regelui Ferdinand și a reginei Maria, a unui public numeros și a diplomaților străini. În Mesajul Tronului, regele a spus că se află pentru prima oară „în mijlocul reprezentanților din Vechiul Regat, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Maramureș, Crișana și Banat, uniți pentru vecie în Statul Român“.

Pe 25 noiembrie s-a constituit majoritatea parlamentară, sub forma Blocului Parlamentar, alcătuit din Partidul Național, Partidul Țărănesc, Partidul Democrat al Unirii și gruparea lui Nicolae Lupu. Trei zile mai târziu, deputații l-au ales președinte al Adunării pe Alexandru Vaida-Voevod, iar Senatul l-a ales pe Paul Bujor.

La 1 decembrie 1919, la un an de la Alba Iulia, Vaida-Voevod a fost învestit prim-ministru. Un alt ardelean, Octavian Goga, a primit portofoliul Lucrărilor Publice, potrivit unui material de epocă. Pe 9 decembrie, în fruntea Camerei a venit Nicolae Iorga, iar Iuliu Maniu, în numele românilor din Transilvania, a adus un omagiu „fraților din Vechiul Regat, care au făcut marea jertfă a «mântuirii neamului»“.

Clujul în aceleași zile

La 3 noiembrie, cu o zi înainte de încheierea votului pentru Cameră, Vasile Pârvan rostea la Cluj lecția inaugurală „Datoria vieții noastre“. Aceasta a deschis oficial Universitatea Daciei Superioare, transformată prin decretul din 12 septembrie în universitate românească.

Pe 9 noiembrie, colegiile universitare au ales senatori, iar Clujul, alături de București, Iași și Cernăuți, și-a trimis propriul senator, ales de corpul profesoral. Goga este considerat patronul spiritual al Bibliotecii Județene Cluj, iar scriitorul și preotul Ion Agârbiceanu a rămas în istorie ca un ardelean legat de Cluj.

Pe 29 decembrie 1919, Parlamentul a votat legile de ratificare a unirii cu România a Transilvaniei, a Bucovinei și a Basarabiei, zi pe care Ziarul Unirea o numește „cea mai importantă zi din istoria parlamentului românesc“. Câteva săptămâni mai târziu, pe 1 februarie 1920, universitatea clujeană și-a avut inaugurarea festivă, în prezența regelui și a reginei.

Sursa: Cluj24 · Foto: Cluj24