Mihai Beniuc, poetul și zoopsihologul format la Cluj, la 119 ani

Mihai Beniuc, poetul și zoopsihologul format la Cluj, la 119 ani

Foto: Cluj24

Se împlinesc 119 ani de la nașterea lui Mihai Beniuc, poet și zoopsiholog care s-a format la Universitatea din Cluj și care a condus Uniunea Scriitorilor în anii realismului socialist. Pentru publicul larg, el rămâne poetul oficial al regimului comunist, dar biografia sa clujeană arată și alt parcurs.

De la Arad la Universitatea din Cluj

Fiul lui Athanasie și al Veselinei Beniuc a urmat Liceul „Moise Nicoară“ din Arad, unde a debutat în 1926, în revista liceului, „Laboremus“. La Cluj a absolvit în 1931 Universitatea, la psihologie, filosofie și sociologie, a fost asistent, iar în 1934 și-a luat doctoratul în științe psihologice, cu teza „Învățare și inteligență la animale“.

S-a specializat apoi la Hamburg, la Jakob von Uexküll, și a devenit primul specialist român în psihologie animală și comparată. În perioada interbelică a participat la cenaclul lui Victor Papilian și a colaborat cu revista „Gând românesc“, condusă de Ion Chinezu. Emil Giurgiuca îl numără printre colaboratorii revistei „Abecedar“, din Brad.

„Orașul pierdut“ și mutarea la București

După Dictatul de la Viena, în toamna lui 1940, universitatea clujeană s-a refugiat la Sibiu, iar Beniuc a plecat odată cu ea. Acolo a scris „Orașul pierdut“, apărut în 1943, un volum despre Clujul rămas în urmă. Îi precedaseră „Cântece de pierzanie“ (1938) și „Cântece noi“.

După război a fost conferențiar la Facultatea de Psihologie din Cluj, la Universitatea „Regele Ferdinand I“. Din 1946 s-a stabilit la București, unde a fost profesor de zoopsihologie până la moarte.

Președintele Uniunii Scriitorilor

Lumea literară îl percepe în special ca președinte al Uniunii Scriitorilor între 1948 și 1964, în „cei mai negri și bolșevici ani ai comunismului“, și ca unul dintre liderii realismului socialist, alături de Dan Deșliu și Eugen Frunză. Alte surse indică înlăturarea sa din funcție în 1965. Ulterior, Beniuc s-a adaptat „perioadei de relativă liberalizare“ și a scris poezii elogioase pentru Nicolae Ceaușescu.

Criticul Ion Negoițescu, prieten cu Beniuc, a afirmat într-o „declarație confidențială, de istorie orală“ că poetul ar fi îmbrăcat „cămașa verde“, legionară, în toamna lui 1940, în timpul refugiului la Sibiu.

Un parcurs cu două chipuri

Imaginea de „poet oficial“ al regimului acoperă un traseu clujean mai puțin cunoscut: doctoratul în zoopsihologie, cenaclul lui Papilian și „Orașul pierdut“. Ele arată un tânăr transilvănean format la universitatea care a devenit, după 1919, un centru al culturii românești din Ardeal.

Sursa: Cluj24 · Foto: Cluj24