Un student clujean de 31 de ani a scăpat de închisoare, dar a primit o condamnare cu suspendare pentru că și-a transformat conturile bancare într-o „rută” de transfer pentru bani obținuți prin înșelăciuni sentimentale.
Judecătoria Oradea i-a stabilit o pedeapsă de doi ani, cu supraveghere, reținând în sarcina sa 26 de fapte comise între decembrie 2023 și martie 2025, în urma cărora mai multe femei au pierdut peste 12.000 de euro și 50.000 de lei în total, potrivit actualdecluj.ro.
Deși nu a fost cel care a înșelat direct, tânărul a jucat un rol esențial în mecanismul fraudelor: a pus la dispoziția unor persoane rămase neidentificate, probabil din Nigeria, conturile sale bancare – și, în câteva cazuri, chiar ale altor doi colegi de facultate – pentru a încasa banii proveniți de la victime.
Instanța a considerat că nu putea să ignore proveniența sumelor, mai ales că unele transferuri erau însoțite de mențiuni suspect de generoase, precum „cadou”, „donație” sau „vacanță”. O parte din bani i-a folosit pentru propriile cheltuieli de studiu, iar o altă parte a trimis-o către cunoscuți din Nigeria.
Metoda era aceeași în fiecare caz: inițierea unui contact pe Facebook, mutarea discuției pe WhatsApp, apoi asumarea unei identități false – fie un medic chirurg într-o misiune ONU, un artist muzical celebru, un medic umanitar în Africa, fie o mamă singură cu un copil bolnav.
Pe parcursul mai multor luni, autorii construiau o relație bazată pe încredere, emoție sau milă, iar victimele deveneau astfel vulnerabile la cererile de bani care urmau.
Cazul femeii din Bihor și „medicul” din Somalia
O femeie din Bihor a fost abordată pe Facebook de un profil care s-a prezentat drept medic chirurg, angajat al unei misiuni ONU la un spital din Mogadishu, Somalia. Discuția a continuat luni de zile, iar bărbatul i-a spus că nu își mai văzuse familia de aproape doi ani și că plănuiește un concediu.
I-a cerut ajutorul pentru o scrisoare de recomandare către Națiunile Unite, cu motivarea că o recomandare venită din partea unei femei ar avea mai multă credibilitate în fața organizației. Sub pretextul pregătirii plecării în concediu, femeii i s-a cerut, la un moment dat, suma de 1.600 de euro pentru un pachet de vacanță, bani trimiși într-un cont indicat de interlocutor.
Solicitările nu s-au oprit aici: au urmat cereri pentru vaccinuri, pază în zona de conflict și transport spre aeroport. Pentru a face față acestor costuri, femeia a apelat la o prietenă, de la care a împrumutat 2.000 de euro, sumă transferată direct în contul studentului din Cluj.
Câteva săptămâni mai târziu, i s-a cerut o nouă plată, de 7.800 de euro, redusă apoi la 4.800 de euro; banii au venit tot de la o rudă, de această dată fiul femeii, care a împrumutat suma și a virat-o în același cont.
Ultima etapă a înșelăciunii a fost cea mai dramatică: bărbatul i-a spus că, în drum spre aeroport, ar fi fost răpit de teroriști, bătut și jefuit, iar pentru eliberarea lui i-a cerut inițial 15.000 de euro, apoi 12.000 de euro, pentru ca la final să anunțe că va fi eliberat fără nicio plată.
În acel moment femeia și-a dat seama că fusese păcălită. Prejudiciul ei total s-a ridicat la 8.400 de euro, din care 6.800 de euro au ajuns direct în conturile inculpatului, iar restul a fost virat către un alt cont, care aparținea unei persoane rămase neidentificate. Chiar pe parcursul anchetei, tânărul a sunat-o, s-a prezentat cu numele lui real și i-a propus împăcarea.
Cazul femeii care credea că discută cu un artist muzical
O altă femeie, văduvă de mai bine de 25 de ani, a primit pe Facebook o cerere de prietenie de la un profil cu numele și fotografia unui artist muzical cunoscut, pe care îl aprecia încă din copilărie. Discuția s-a mutat rapid pe WhatsApp, iar interlocutorul, care vorbea perfect românește, i-a spus că are o asociație pentru copii, la care contribuie din propriile fonduri, și i-a cerut sprijin financiar pentru câteva luni.
Primele transferuri au fost mici, de aproximativ 200-300 de lei, dar sumele au crescut treptat. Pretextele s-au diversificat: o fetiță grav bolnavă din asociație, cheltuieli medicale, apoi chiar probleme cardiace ale presupusului artist. Cu ocazia unor sărbători, femeia i-a trimis, din proprie inițiativă, câte 1.000 de euro. Pentru a face rost de bani, a lucrat patru luni ca îngrijitoare a unei persoane vârstnice și a contractat două împrumuturi de la o casă de ajutor reciproc a pensionarilor, în valoare totală de 7.000 de lei.
Relația s-a desfășurat pe parcursul a peste un an. Femeia a estimat că a trimis, în total, peste 40.000 de lei și aproximativ 16.000 de euro, sumă care depășește cu mult cele 21 de acte materiale documentate cu extrase bancare, evaluate de anchetatori la 44.500 de lei și 2.200 de euro. O parte din bani au ajuns direct în conturile studentului, altă parte în conturile a doi colegi de facultate ai acestuia, folosite fără știrea lor pentru a prelua sumele. După ce a fost blocată de câteva ori și contactul reluat, femeia a primit chiar un mesaj video cu chipul artistului, în care acesta vorbea puțin românește, fără să se poată stabili dacă vocea era reală sau generată artificial. Când a decis să rupă legătura definitiv, a fost contactată de pe alt număr de o persoană care i-a spus că vrea „să se împace” cu ea, pentru că primise banii; femeia a refuzat și a cerut ca justiția să își urmeze cursul.
Al treilea caz vizează o femeie contactată tot pe Facebook, de o persoană cu care a comunicat exclusiv în scris, timp de mai multe luni. Persoana din spatele contului i-a spus, la un moment dat, că are dificultăți financiare legate de un copil aflat la internat, ulterior bolnav, și i-a cerut ajutor bănesc.
Convinsă de poveste, femeia a trimis, în două tranșe, câte 5.000 de lei, în total 10.000 de lei, într-un cont bancar pe numele studentului din Cluj. Ea a povestit că interlocutorul susținea că lucrează pe o platformă petrolieră aflată în largul mării, în Marea Britanie, motiv pentru care nu putea vorbi mult timp la telefon și nu a acceptat niciodată un apel video.
Din fotografiile trimise cu presupusul loc de muncă, femeia a ajuns la concluzia că, de fapt, discuta cu un bărbat, deși profilul purta un nume feminin. Ea nu a dorit să se constituie parte civilă în dosar, sumă trimisă pe care a considerat-o un gest de binefacere, dar a confirmat în fața anchetatorilor transferul bancar.
Din verificarea telefonului inculpatului au reieșit mesaje pe WhatsApp schimbate cu femeia, printre care unul în care el i-a scris „Mi s-a cerut să primesc un pachet de la tine, unde ești acum?”.
În instanță, inculpatul a susținut că nu a comunicat niciodată cu femeile păgubite și că banii intrați în conturile lui proveneau de la membri ai comunității nigeriene din România, ca sprijin pentru studii. Judecătoria Oradea a respins această apărare, considerată contrazisă de conversațiile găsite pe telefonul lui și de detaliile operațiunilor bancare.
La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de faptul că tânărul nu are antecedente penale, este integrat social, lucrează la o firmă de curierat și face livrări prin Bolt.
Pe lângă pedeapsa cu suspendare și termenul de supraveghere de patru ani, el a fost obligat să presteze 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității și să plătească despăgubiri către cele două femei care s-au constituit părți civile: 6.800 de euro și 56.000 de lei. Măsura controlului judiciar, în vigoare de la arestarea lui din mai 2025, a fost ridicată odată cu pronunțarea sentinței.
”Analizând împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, instanța reține caracterul elaborat și repetitiv al activității infracționale la care inculpatul și-a adus contribuția. Autorii neidentificați au contactat persoanele vătămate prin intermediul rețelelor de socializare și al aplicațiilor de comunicare, au utilizat identități și calități mincinoase și au creat, pe perioade îndelungate, aparența unor relații afective ori de încredere, în scopul determinării acestora să efectueze succesiv transferuri bancare. În acest mecanism infracțional, contribuția inculpatului a avut rolul de a facilita primirea și circulația sumelor obținute prin inducerea în eroare a victimelor.
Gravitatea concretă a faptei este evidențiată, în primul rând, de caracterul continuat al activității infracționale, concretizată într-un număr ridicat de acte materiale – 26 de acte materiale -, săvârșite într-un interval temporal extins și în raport cu mai multe persoane. Repetarea actelor de ajutor relevă caracterul susținut al contribuției inculpatului și exclude caracterul accidental ori izolat al implicării sale în activitatea infracțională”, a motivat instanța, conform sursei citate.
