Executivul condus de Ilie Bolojan accelerează implementarea celei mai ambițioase reforme a salarizării din perioada recentă.
Obiectivul central este reconfigurarea drastică a beneficiilor extrasalariale, vizând eliminarea sau reducerea semnificativă a sporurilor care, până acum, distorsionau venitul real al bugetarilor.
Noua lege a salarizării unitare promite o transparentizare a sistemului, punând capăt erei în care bonusurile reprezentau o pondere disproporționată din salariul total.
Printre cele mai importante măsuri analizate se numără:
- plafonarea sporurilor la maximum 20% din salariul de bază
- eliminarea indemnizației de hrană
- eliminarea sporului pentru titlul de doctor (în afara unor excepții)
- eliminarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică (care ajungea până la 25%)
- eliminarea sporului pentru condiții periculoase/vătămătoare
- reducerea sporului pentru condiții grele de muncă de la 15% la 5%.
În paralel, Guvernul introduce bonusuri de performanță, dar acestea vor fi acordate limitat, doar pentru o parte dintre angajați. Premierul Ilie Bolojan a transmis că reforma este necesară pentru echilibrarea sistemului și pentru accesarea fondurilor europene prin PNRR. Decizia vine după ani în care sistemul de sporuri a fost extins constant, uneori până la limite controversate, conform antena3.ro.
Un exemplu recent a fost chiar în Cluj-Napoca, unde administrația condusă de Emil Boc a justificat acordarea sporurilor pentru „condiții vătămătoare” pe baza unui raport medical. Documentul arăta că angajații Primăriei se confruntă cu probleme precum stresul, afecțiuni digestive sau alte boli asociate muncii de birou. În acel raport apăreau inclusiv cazuri de constipație cronică asociată stresului profesional, detaliu care a stârnit reacții puternice în spațiul public. De altfel, contestatarii lui Emil Boc au observat cum foarte mulți oameni din Primărie, conform raportului, sunt exagerat de bolnavi.
Noua lege riscă să provoace tensiuni în sistemul public, unde mulți angajați s-au obișnuit cu aceste venituri suplimentare. Pe de altă parte, Guvernul încearcă să transmită un semnal de disciplină bugetară și echitate. În esență, reforma marchează o schimbare majoră:de la un sistem bazat pe sporuri numeroase și adesea controversate, la unul în care salariul de bază devine elementul central.
