După doi ani de pauză, circulația feroviară pe primii 30,411 kilometri ai Lotului 1 (Cluj-Napoca – Aghireșu) ar putea fi reluată în cursul acestui an.
Potrivit monitorizării realizate de Asociația Pro Infrastructură, șantierul avansează, existând șanse reale ca trenurile să circule din nou pe acest sector în 2026.
Totuși, redeschiderea traficului se va face, într-o primă fază, fără infrastructura de electrificare finalizată.
„Avem șanse să mergem cu trenul în acest an pe primii 30,411 kilometri modernizați ai lotului 1 de la Cluj-Napoca până la Aghireșu pe care i-am filmat sâmbătă din dronă. Traficul se va relua însă fără electrificare după ce a fost închis în urmă cu fix doi ani. Este primul sector din cele patru spre Oradea și mai departe până la granița cu Ungaria”, transmite Asociația Pro Infrastructură.
Potrivit ultimei raportări oficiale a CFR SA, din decembrie 2025, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 55%. Imaginile din teren confirmă o realitate mixtă: pe anumite segmente, calea de rulare este aproape finalizată, în timp ce în zona urbană din Cluj lucrările sunt în urmă.
„Ultima raportare oficială a CFR, din decembrie 2025, a ajuns la 55% stadiu fizic. Realitatea din teren o confirmă: aproximativ jumătate e gata. Zona urbană este mai întârziată: avem fundația și stâlpii catenarei dar prea puțină șină. Podul din Cluj de la începutul filmării nu va fi demolat complet, ci se vor păstra pilele, se refac doar banchetele cuzineților și se pune tablier nou”.
În afara zonei metropolitane, progresul este vizibil: traverse și șină pe fir dublu, peroane noi în mai multe puncte de oprire, poduri metalice montate și lucrări de consolidare finalizate.
„După ce ieșim din zona metropolitană avem destul de multă cale de rulare așezată: traverse, șină fir dublu, peroane noi în mai multe puncte de oprire. Cele două poduri cu zăbrele sunt pe poziție. Consolidările sunt gata. Progresul e satisfăcător și sunt șanse ca în august să se ajungă la un nivel de șină-traversă suficient ca să se încadreze la încasarea banilor din PNRR”.
Unul dintre punctele critice rămâne zona Tăietura Turcului, unde proiectul păstrează o trecere la nivel intens contestată.
„La celebra Tăietură a Turcului rămâne cum am stabilit: o soluție arhaică anti-călători feroviari, anti-pietoni, anti-cicliști și anti-siguranță cu menținerea trecerii la nivel în buricul târgului, lipită de un parc industrial și o stație de tren… „metropolitan”. Deocamdată n-avem nimic în teren fiindcă n-a prevăzut nimeni bani pentru relocările de utilități”.
Reprezentanții Asociației susțin că oficialii CFR încearcă o soluție de tip „joint venture” cu deținătorii de utilități pentru a împărți costurile relocărilor.
„Conform declarațiilor oficialilor CFR făcute la întâlnirea cu noi de la începutul lunii, se încearcă un „joint venture” cu proprietarii de utilități care să suporte o parte din costuri și din bătaia de cap, de genul „puneți voi o țeavă, rezolvăm noi cu terenul”. Salutăm creativitatea birocratică a CFR, nu și inteligența celor care au uitat că pasajul se execută în oraș unde e plin de cabluri și țevi de tot felul”.
Chiar dacă linia va fi redeschisă, vitezele rămân departe de standardele coridoarelor europene.
„În caz că vă întrebați, traseul rămâne plin de viraje care permit viteze de 80-100 km/h în loc de 140-160 km/h cum găsim pe Coridorul Rin-Dunăre. La fel cum vom avea și pe Craiova-Caransebeș, s-a ales o modernizare mai ieftină, fără îndulciri de curbe și variante de viteză complexe, ca să se eficientizeze costurile uriașe (în ton cu întârzierile) pe care le înregistrăm pe coridorul principal”.
