Dezbaterea pe bugetul municipiului Cluj-Napoca a evidențiat un echilibru între marile proiecte de infrastructură și nevoile cotidiene ale cetățenilor.
Consilierul local Adriana Cristian a descris dialogul drept unul „civilizat și argumentat”, punctând teme esențiale precum transportul, deșeurile și eficientizarea investițiilor publice, notează actualdecluj.ro.
O propunere notabilă a venit din partea activistului Adrian Dohotaru, care a militat pentru crearea unui „inel verde metropolitan”, proiect susținut de numeroși reprezentanți ai societății civile.
Pe lângă proiectele majore, au fost discutate și inițiative mai mici, dar considerate utile pentru comunitate. Printre acestea se numără organizarea unui „Oser al copiilor”, unde cei mici să poată schimba sau vinde jucării și cărți, introducerea unor soluții pentru reciclarea hainelor, în contextul dispariției unor puncte de colectare, instalarea de țâșnitori și dozatoare de apă în oraș, precum și amplasarea de mobilier urban mixt, care să combine spațiile verzi cu zone de ședere. Aceste propuneri vizează îmbunătățirea spațiului urban și încurajarea unor obiceiuri sustenabile.
Reprezentanții USR au anunțat că au depus peste 50 de propuneri pentru bugetul local, care includ proiecte pentru amenajarea curților școlilor, instalarea de senzori pentru monitorizarea calității apei, dar și investiții în locuire, inclusiv pentru studenți, precum și în infrastructura școlară, medicală și rutieră.
Discuțiile nu au fost lipsite de critici, cetățenii reclamând deficiențe în salubrizare și întreținerea parcurilor. Pentru a evita acumularea proiectelor nerealizate, s-a propus crearea unui „registru de idei” care să fie consultat periodic. Concluzia întâlnirii a fost clară: un dialog real între primărie și comunitate este esențial pentru ca bugetul să reflecte cu adevărat prioritățile orașului.
Bugetul Clujului pe 2026 și direcțiile majore
Bugetul municipiului Cluj-Napoca pentru anul 2026 este estimat la aproximativ 835 de milioane de euro, în ușoară scădere față de anul precedent.
Administrația condusă de Emil Boc propune o strategie axată pe trei direcții majore: oraș verde, digital și inclusiv.
Printre obiectivele anunțate se numără:
- reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 80% până în 2030
- extinderea spațiilor verzi cu 15% și realizarea a 240 de hectare noi
- plantarea a 100.000 de arbori
- implementarea conceptului urban „3-30-300” (Un model de planificare urbană care prevede ca fiecare locuință să aibă vizibilitate către cel puțin 3 copaci, fiecare cartier să aibă minimum 30% acoperire cu vegetație și fiecare locuitor să se afle la cel mult 300 de metri de un parc sau spațiu verde/Acest model este considerat un standard internațional pentru orașe mai sănătoase și mai reziliente, fiind folosit pentru a îmbunătăți calitatea aerului, sănătatea populației și confortul urban.)
Pe lângă componenta de mediu, Clujul este implicat în mai multe proiecte europene pilot, care vizează inovarea urbană și dezvoltarea durabilă. Printre acestea se numără: TURN THE TABLE, proiect dedicat achizițiilor publice verzi și alimentației sustenabile, proiecte precum URBREATH, DS2, DELPHI și ADAPT, care testează soluții pentru mobilitate, politici publice bazate pe date și adaptarea la schimbările climatice.
Pe zona de mobilitate, autoritățile își propun ca transportul public să devină 100% electric până în 2030, în condițiile în care în prezent aproximativ 60% din flotă este deja electrificată.
În paralel, sunt prevăzute investiții în digitalizare, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale pentru managementul traficului, dar și o listă extinsă de proiecte de infrastructură, educație și energie, unele dintre acestea urmând să fie finalizate sau demarate chiar în 2026.
