Clujul, în topul orașelor cu cel mai aglomerat trafic în cea mai recentă analiză făcută în România. Traficul a crescut și în „perioada moartă”

trafic-cluj-scaled

Cluj-Napoca se află printre oraşele cu cel mai congestionat trafic din România în prezent, reiese din datele incluse în cercetarea „Indexul de Trafic 2025”.

București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași sunt orașele cu cel mai aglomerat trafic din România în prezent, în timp ce la polul opus se situează Reșița, Giurgiu și Călărași, reiese din datele incluse în cercetarea „Indexul de Trafic 2025”, publicată marți, potriviAgerpres.ro.

Câteva oraşe, unele dintre acestea de dimensiuni mici, marchează căderi abrupte faţă de 2024. În acest sens, Alexandria şi Cluj-Napoca au retrogradat câte şapte poziţii, în timp ce Braşov, Tulcea au pierdut cinci locuri, iar explicaţiile ţin de presiuni noi pe reţelele rutiere, şantiere prelungite sau un management mai puţin eficient al traficului.

„Datele analizate de noi arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. În multe oraşe, vitezele minime nu se mai înregistrează la 8:00 sau 17:00, ci între orele 11:00 şi 14:00. Explicaţia vine din munca flexibilă, programe decalate şi o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei.

Dacă prânzul este momentul critic, iar drumurile scurte, combinate, spre şcoli, pieţe, spitale sau birouri locale, curieratul şi livrările de mâncare, precum şi transportul alternativ de tip Uber/Bolt, sunt cele care generează încetiniri, atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate şi pentru intervalul 11:00 – 14:00, nu doar pentru orele tradiţionale de rush hour, şi pentru mobilitatea zilnică de proximitate, nu doar fluxurile de intrare-ieşire din oraş”, a transmis, într-un comunicat de presă, Florian Filat, directorul executiv al Institutului pentru Oraşe Vizionare şi manager de proiect City Index.

Analiza face parte din City Index 2025, barometrul anual de performanţă urbană realizat de Institutul pentru Oraşe Vizionare. Acesta analizează 41 de municipii reşedinţă de judeţ, pe baza a 51 de indicatori grupaţi în trei mari dimensiuni: Calitate, Prosperitate şi Vibraţie.