Cluj-Napoca, orașul prezentat ani la rând drept un model de dezvoltare economică și un magnet pentru studenți și specialiști, se confruntă cu o problemă tot mai greu de ignorat: costul vieții.
Un profesor universitar de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, care conduce și una dintre organizațiile importante ale industriei IT locale, lansează un avertisment dur despre prețurile locuințelor, chiriile exagerate și riscul ca orașul să-i îndepărteze tocmai pe tinerii care îi susțin dezvoltarea.
Prof. dr. ing. ec. Stelian Brad, decanul Facultății de Inginerie Industrială, Robotică și Managementul Producției de la UTCN și președintele CLUJ IT Cluster, organizație care reunește peste 80 de companii IT, spune deschis că se simte captiv în oraș din cauza activității sale profesionale. Acesta critică dezechilibrul dintre costurile tot mai mari și calitatea vieții pe care Clujul o oferă în schimb.
„Nu îmi place orașul în care locuiesc. Prin natura activității mele profesionale, mă simt captiv în Cluj-Napoca. Mă nemulțumește profund dezechilibrul dintre costul vieții și ceea ce primești în schimb”.
Profesorul explică mecanismul: universitățile și dezvoltarea IT au atras oameni și venituri, susținând piața imobiliară și serviciile, însă o parte din avantajul de a studia și munci aici a ajuns să fie absorbită de costul vieții. „Când chiria consumă câștigul salarial, iar întreținerea unui student devine prea grea pentru familie, atractivitatea orașului se erodează”, avertizează el, potrivit clujenii.ro.
„Rechinii imobiliari”, acuzați că profită de prețurile tot mai mari
Una dintre cele mai mari probleme semnalate de Stelian Brad este piața imobiliară, unde cererea ridicată și oferta insuficient de accesibilă contribuie la creșterea costurilor pentru cei care vor pur și simplu să locuiască în Cluj-Napoca.
„Cererea puternică, oferta accesibilă insuficientă și așteptarea unor scumpiri permanente creează terenul pentru «rechinii imobiliari». Locuințele cumpărate pentru revânzare la prețuri tot mai mari adaugă cerere speculativă peste nevoia de locuire. Se poate câștiga dintr-un dezechilibru care îi împinge pe ceilalți să accepte costuri tot mai greu de susținut”.
Criticile nu se opresc la prețul apartamentelor și al chiriilor. Stelian Brad susține că și unele servicii oferite în oraș sunt mult prea scumpe în raport cu ceea ce primesc clienții: „Observ și servicii mediocre la prețuri exagerate, inclusiv în restaurante și în condițiile oferite la închiriere. Ajung să am impresia că plătesc reputația Clujului, fără să primesc o calitate pe măsură. Un vad bun de consumatori poate întreține această complacere”.
Problemele Clujului erau cunoscute încă din 2021
Unul dintre cele mai dure reproșuri vizează faptul că problemele legate de locuire și dezvoltarea urbană nu sunt noi. Potrivit lui Stelian Brad, o evaluare realizată de Banca Mondială pentru Primăria Cluj-Napoca în 2021 identifica deja speculația imobiliară și închirierea pe termen scurt printre factorii care limitează disponibilitatea locuințelor. Documentul semnala, de asemenea, dezvoltarea rezidențială fragmentată și lipsa unei coordonări suficiente cu infrastructura metropolitană.
În plus, studiul „De ce alegem UBB?”, publicat în 2025, arată că majorarea cheltuielilor necesare studiului la Cluj este percepută ca un dezavantaj. Stelian Brad subliniază însă că cercetarea îi include pe cei care s-au înscris la universitate și nu poate arăta câți tineri au renunțat să aleagă Clujul tocmai din cauza costurilor.
Clujul riscă să piardă generația care îi susține economia
Avertismentul vine într-un moment în care industria IT locală trece printr-o perioadă de transformare, iar începutul de carieră poate deveni mai nesigur pentru tinerii specialiști. În aceste condiții, costurile ridicate ale locuirii și ale vieții de zi cu zi pot deveni o piedică majoră pentru cei care vor să-și construiască un viitor în oraș.
„Într-o perioadă de transformare a IT-ului local, un început de carieră mai nesigur face aceste costuri și mai greu de susținut. Orașul riscă să piardă tocmai studenții, absolvenții și tinerii profesioniști care îi pot reînnoi economia. Prețurile proprietăților pot rămâne mari în timp ce această bază se erodează”.
Cu alte cuvinte, un oraș poate continua să aibă locuințe scumpe, fără ca acest lucru să însemne automat că devine mai prosper pentru oamenii care trăiesc și muncesc aici. Dacă tinerii nu își mai permit să rămână, efectele se pot resimți în economie, în piața muncii și în capacitatea Clujului de a atrage noi generații de specialiști.
Cine răspunde pentru direcția în care se îndreaptă Clujul?
Stelian Brad cere asumarea publică a responsabilității pentru rezultatele politicilor de locuire, ale planificării urbane și ale coordonării metropolitane. În opinia sa, faptul că problemele erau semnalate încă din 2021 ridică întrebări serioase despre măsurile luate în ultimii ani.
„Avertismentele existau încă din 2021. După cinci ani, cineva trebuie să răspundă public pentru rezultatele politicilor de locuire, ale planificării și ale coordonării metropolitane. Succesul economic trebuie să se regăsească și în posibilitatea unei noi generații de a se stabili aici. Este un eșec de guvernanță perpetuarea unui model care valorifică atractivitatea Clujului, dar riscă să îndepărteze oamenii care o susțin. Dacă așteptăm ca pierderea oamenilor să devină declin economic evident, costul corecției va fi mult mai mare”.
Mesajul profesorului universitar readuce în discuție o întrebare incomodă pentru administrația locală: cât timp mai poate Clujul să se prezinte drept un model de succes economic dacă orașul devine tot mai greu de locuit pentru chiar cei care îi susțin dezvoltarea?
