Modernizarea Palatului de Justiție din Cluj-Napoca se numără printre investițiile importante incluse în programul de guvernare al Cabinetului condus de Luca Niculescu. Executivul își propune ca lucrările să ajungă la un stadiu de 25% până la sfârșitul acestui an, urmând ca întregul proiect să fie finalizat în 2028.
Potrivit documentului, investiția de la Cluj este cea mai amplă aflată în execuție în istoria Ministerului Justiției. Proiectul de reabilitare și modernizare apare explicit în capitolul dedicat Justiției din noul program de guvernare, alături de investițiile în sedii de instanțe, penitenciare și digitalizarea sistemului judiciar.
„Continuarea execuției proiectului «Reparații capitale și modernizare Palatul de Justiție Cluj», cel mai amplu obiectiv de investiții aflat în execuție în istoria Ministerului Justiției, cu atingerea unui stadiu fizic estimat de 25% până la sfârșitul anului 2026 și finalizarea investiției în anul 2028”, se arată în document, potrivit clujenii.ro.
Termenele reprezintă, deocamdată, obiective asumate de Executiv. Programul nu precizează, în secțiunea dedicată investiției de la Cluj, valoarea lucrărilor care mai trebuie executate și nici etapele intermediare până la finalizarea proiectului.
Digitalizare și inteligență artificială în instanțele clujene
Pe lângă modernizarea Palatului de Justiție, noul Guvern anunță o serie de măsuri care vizează activitatea instanțelor și parchetelor din întreaga țară, inclusiv a celor din Cluj.
Una dintre priorități este extinderea digitalizării sistemului judiciar, prin modernizarea infrastructurii informatice și introducerea unor instrumente bazate pe inteligență artificială. Potrivit programului de guvernare, Ministerul Justiției intenționează să testeze soluții AI care să îi ajute pe magistrați și pe angajații instanțelor în redactarea încheierilor de ședință și a altor documente procedurale care presupun un volum mare de muncă.
Astfel de instrumente ar putea fi utilizate, în perspectivă, și în activitatea instanțelor clujene, însă documentul nu stabilește un calendar distinct pentru implementarea lor la Cluj-Napoca.
Executivul propune și dezvoltarea mecanismelor de soluționare la distanță a litigiilor, precum și modificări legislative menite să reducă numărul dosarelor care ajung în instanță atunci când există alte posibilități de rezolvare a disputelor. O altă direcție anunțată este reglementarea unui volum optim de activitate pentru magistrați, astfel încât dosarele să poată fi soluționate într-un termen rezonabil.
Reevaluarea hărții judiciare. Ar putea fi vizate și instanțele din Cluj?
Un punct important din programul de guvernare îl reprezintă reevaluarea hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor de pe lângă acestea. Măsura urmărește eficientizarea activității sistemului judiciar, dar documentul nu indică, în această etapă, ce instanțe ar putea fi vizate de eventuale modificări.
Prin urmare, nu este clar dacă reorganizarea ar urma să producă schimbări și în județul Cluj.
Executivul mai propune îmbunătățirea criteriilor de promovare a magistraților, atât pentru accesul la grade profesionale superioare, cât și pentru ocuparea funcțiilor de conducere, cu accent pe meritocrație și experiență profesională. În același timp, Guvernul promite o colaborare „loială și eficientă” cu Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și celelalte instituții din sistemul judiciar.
Șapte sedii noi de instanțe și investiții în penitenciare
La nivel național, programul prevede proiectarea și construirea a șapte sedii de judecătorii și tribunale, pentru care este asigurată finanțare de la Banca Mondială până în decembrie 2030. Guvernul intenționează să continue și proiectul Cartierului pentru Justiție din București, pentru care lucrările propriu-zise sunt planificate să înceapă în 2030, în funcție de situația bugetară.
În sistemul penitenciar, Executivul anunță continuarea construirii penitenciarelor Berceni și Unguriu, precum și creșterea capacității de cazare la nivel național. Potrivit documentului, până la sfârșitul anului 2026 ar urma să fie realizate 1.762 de locuri noi de cazare și modernizate alte 79. Pentru 2027 sunt prevăzute 834 de locuri noi, iar pentru 2028 încă 1.988 de locuri noi și modernizarea a 240 de locuri existente.
Inteligența artificială, extinsă și în activitatea Ministerului Justiției
Programul de guvernare prevede utilizarea inteligenței artificiale nu doar în instanțe, ci și în instituțiile aflate în subordinea Ministerului Justiției. Printre măsurile anunțate se numără introducerea unor soluții digitale pentru interacțiunea cu cetățenii, folosirea AI pentru identificarea posibilelor fraude în procedurile de acordare a cetățeniei și modernizarea sistemelor de supraveghere electronică din penitenciare.
Instrumente bazate pe inteligență artificială ar urma să fie utilizate și în realizarea expertizelor criminalistice.
Executivul își mai propune aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție 2026-2030, reorganizarea unor instituții din subordinea Ministerului Justiției și continuarea demersurilor pentru înființarea unei agenții naționale pentru protecția victimelor infracțiunilor.
