Martie în tradiția populară: de la Mărțișor și Babele capricioase, la Măcinici și Bunavestire

67cc006ce3b6f_ghiocei-gradina-botanica-cluj-sursa-facebook

Luna martie, cunoscută în calendarul popular sub numele de Mărțișor sau Germinar (luna încolțirii), marchează pragul simbolic dintre iarnă și primăvară.

Este o perioadă dominată de ritualuri de purificare, de lupta dintre frig și căldură și de speranța renașterii naturii. De la firul alb-roșu purtat la piept până la sărbătorile religioase de mare importanță, martie este, probabil, cea mai bogată lună în superstiții.

1 Martie: Mărțișorul – Simbolul speranței și al sănătății

Totul începe cu 1 Martie, ziua în care oferim și primim mărțișoare. În vechime, mărțișorul nu era un obiect decorativ complex, ci un simplu șnur răsucit din lână albă și roșie (reprezentând iarna și vara, sau puritatea și vitalitatea).

Tradiția spune: mărțișorul se purta până la venirea berzelor sau până când înfloreau primii pomi fructiferi, moment în care șnurul se lega de o ramură înflorită pentru a aduce noroc și rod bogat.

1 – 9 Martie: Zilele Babelor și legenda Dochiei

Primele nouă zile ale lunii sunt cunoscute ca „Zilele Babelor”. Acestea sunt inspirate de legenda Babei Dochia, care, urcând cu oile pe munte și dezbrăcându-și cele nouă cojoace, a înghețat din cauza revenirii bruște a iernii.

Obiceiul alegerii „Babei”: fiecare persoană își alege o zi între 1 și 9 martie. Se crede că așa cum va fi vremea în acea zi – însorită, ploioasă sau viscolită – așa va fi și sufletul sau norocul acelei persoane în anul respectiv.

9 Martie: Măcinicii (Sfinții 40 de Mucenici)

După ce „Babele” trec, urmează ziua Măcinicilor, care marchează începutul simbolic al anului agricol. Este momentul în care se curăță livezile și se dau foc resturilor vegetale pentru a „încălzi” pământul.

Gastronomie și ritual: gospodinele pregătesc colaci în forma cifrei 8, fierți în sirop (în Muntenia și Dobrogea) sau copți (în Moldova). Tradiția mai spune că în această zi bărbații trebuie să bea 40 de pahare cu vin, pentru a fi viguroși și sănătoși tot anul.

Zilele Moșilor: Îmblânzirea timpului

După zilele capricioase ale Babelor, urmează „Zilele Moșilor” (de regulă între 10 și 17 martie). Spre deosebire de Babe, Moșii sunt considerați a fi mai blânzi și aducători de vreme bună, definitivând victoria primăverii asupra iernii.

25 Martie: Bunavestire (Blagoveștenia)

Luna se încheie spiritual cu marea sărbătoare a Bunavestirii, prima sărbătoare închinată Maicii Domnului din an. În popor, acestei zile i se mai spune și „Ziua Cucului”, deoarece se crede că acum cântă cucul pentru prima dată în an, notează monitorulcluj.ro.

Superstiții de Blagoveștenie: este ziua în care „este dezlegare la pește”. Se spune că cel care mănâncă pește în această zi se va simți „ca peștele în apă” tot restul anului. Totodată, este interzis să te cerți, pentru că vei avea parte de gâlceavă tot anul.