Clujul reușește o performanță rară pe scena turismului internațional, fiind clasat pe locul 5 în topul celor mai ieftine destinații europene.
Dincolo de prețurile atractive, un avantaj major este siguranța: Departamentul de Stat al SUA a plasat România în „Nivelul 1”, cea mai sigură categorie pentru călători.
Astfel, în timp ce destinații celebre precum Paris sau Roma sunt monitorizate cu prudență sporită („Nivelul 2”), Cluj-Napoca devine o alternativă ideală pentru cei care caută o vacanță liniștită, fără riscuri teroriste.
Pentru un oraș universitar și economic cu deschidere internațională, această clasificare consolidează statutul Clujului ca destinație stabilă, predictibilă și atractivă, atât pentru turiști, cât și pentru vizitatori de business.
Conform Departamentului de Stat, România se află în categoria „Exercise Normal Precautions”, ceea ce indică un nivel scăzut al riscurilor de securitate. Clasificarea se aplică întregului teritoriu național, inclusiv marilor centre urbane precum Cluj-Napoca, notează cluju.ro.
Prin comparație, state vest-europene cu tradiție turistică, precum Franța, Germania, Italia și Spania, sunt menținute la „Nivelul 2”, categorie care presupune vigilență sporită în spații publice și zone turistice intens circulate.
Pe lângă siguranță, Cluj-Napoca punctează decisiv la capitolul accesibilitate financiară. În clasamentele europene pentru 2026, orașul ocupă locul 5 între cele mai ieftine destinații urbane, devansând numeroase capitale și centre regionale din Europa Occidentală.
Costurile reduse la cazare, alimentație și transport local poziționează Clujul într-o zonă competitivă rară, unde siguranța ridicată este dublată de un raport favorabil calitate–preț, într-un context european marcat de inflație și creșteri de tarife turistice.
Analiza americană evidențiază o tendință clară: marile aglomerări urbane din Vest, asociate cu obiective simbolice și fluxuri masive de turiști, rămân vulnerabile la incidente de securitate. În schimb, orașe precum Cluj-Napoca sunt încadrate în regiuni cu „riscuri suplimentare minime”.
Pentru România, raportul indică drept principale riscuri infracțiuni minore, precum furturile din buzunare în zone aglomerate, fără mențiuni privind amenințări teroriste sau instabilitate politică, spre deosebire de evaluările aplicate statelor vest-europene.
