Curtea de Apel Cluj a emis sentința definitivă într-un dosar de trafic de persoane, majorând semnificativ pedeapsa inițială a inculpatului. Bărbatul a fost condamnat la o pedeapsă finală de 12 ani și 6 luni de închisoare în regim de detenție, după ce în primă instanță primise doar 8 ani, notează stiridecluj.ro.
Exploatare pe Timp de Aproape un Deceniu
Cazul vizează exploatarea sexuală și supunerea la un regim de teroare a unei tinere pe parcursul a aproape zece ani, între 2013 și mai 2023.
Inculpatul, un recidivist care și-a bazat existența exclusiv pe veniturile obținute din exploatare, a recrutat victima în 2013, când aceasta avea doar 16 ani și se afla într-o stare de vulnerabilitate extremă – minoră, fără sprijin familial și recent părăsind centrul de plasament.
Cruzimi și Tratament Degradant: O „Logică a Terorii”
Instanța de apel a admis reținerea circumstanțelor agravante de săvârșire a infracțiunii prin cruzimi și supunere la tratamente degradante. S-a constatat că inculpatul a exercitat o violență fizică și psihică sistemică, menită să mențină victima într-o “stare permanentă de frică, neputință și dependență.”
Printre actele de o brutalitate extremă, s-au reținut următoarele:
Agresarea victimei cu diverse obiecte, inclusiv un „brad de Crăciun”, un „scaun, până s-a rupt”, și un „buzdugan”.
Tăierea victimei la mână cu o „sabie”, necesitând intervenție medicală la UPU.
Folosirea unui aparat cu electroșocuri pe tălpi, inclusiv în momente degradante, cum a relatat un martor: Inculpatul i-a aplicat șocuri electrice pentru că adormise, insultând-o: „a adormit târfa” sau „trezește-te curvă”.
Un episod de o cruzime extremă reținut de instanță a avut loc după un prim act sexual forțat cu un văr al inculpatului. După ce victima a fugit speriată în stradă, inculpatul a urmărit-o, a prins-o și a continuat să o agreseze cu brutalitate, ajungând până la un act de umilință profundă și degradare extremă, martora relatând că inculpatul „a urinat în gura ei”.
Bărbatul a recurs la un control strict al vieții victimei, tratând-o ca pe o resursă financiară. Veniturile obținute din prostituție (care ajungeau la 1.000–2.000 lei pe zi) erau colectate integral de acesta. El le administra și acoperea cheltuielile gospodăriei, consolidând astfel dependența financiară a victimei.
Controlul se manifesta și prin amenințări extreme și supraveghere permanentă:
• Dacă fata întârzia două minute, inculpatul o aștepta la ușă și o lovea „până urina pe ea”.
• Inculpatul o grăbea constant să își continue activitatea sexuală cu expresii imperative precum „Hai, du-te”.
• Inculpatul o instruia pe victimă să mintă clienții, spunându-le că are nevoie de bani pentru o operație. El o instruia să stea acasă pentru a face bani, spunându-i: „curvă, tu stai acasă că trebuie să faci bani”.
• Agresorul a mers până la a o obliga pe victimă să întrețină relații sexuale cu prietenii săi, repetat, în locuința comună.
• O temere constantă a clujencei era că, dacă l-ar părăsi, nu ar avea unde să locuiască împreună cu fiica lor minoră.
Mai mult, bărbatul i-a cerut victimei să înregistreze actele sexuale sub pretextul siguranței, dar folosea ulterior aceste materiale în scop de șantaj asupra clienților, pentru a obține bani suplimentari, sau pentru a le comercializa pe platforma OnlyFans.
În conversațiile cu inculpatul, acesta îi dădea instrucțiuni explicite despre cum să se filmeze și ce să facă pentru a obține material de calitate:
• „Să gemi tare și să faci multe video o oră.”
• „O oră f** ca lumea în toate stilurile, multe video, să se vadă bine, aștept să mi le trimiți.”
• „Fii bandită, sărută-l cum intră și fă ca lumea, scoate-ți sânii pe sus să-i sugă”.
Curtea de Apel Cluj a reținut, de asemenea, circumstanța agravantă a profitării de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate. Bărbatul a exploatat vulnerabilitatea tinerei devenită mamă, care dorea să își protejeze fiica.
Fetița victimei a confirmat în fața autorităților că mama ei făcea „Prostituție din cauza lui tati. Că tati îi dădea cu curentu dacă nu mergea”. Minora a descris și alte scene de violență la care a fost martoră, inclusiv în locuința comună:
• „O tras cu pistolu în casă, pistol cu gloanțe”.
• Tatăl ei „o bătea cu pumnii, cu un buzdugan, cu cureaua aproape în fiecare zi”.
• Când mama ei era bătută, fetița îi spunea: „nu mai da în mama că o omori”.
• Fetița a mai relatat că „și la prieteni a dat-o pe mami pentru bani”.
• De asemenea, a povestit că tata a legat-o pe mama de picior cu un lanț de bicicletă.
Exploatând legătura maternă, bărbatul a folosit copilul ca metodă principală de constrângere. El a amenințat-o pe victimă că, dacă îl părăsește, îi va lua copilul și „îl va duce la casa de copii”.
Exploatarea era cvasi-permanentă, fiica descriind programul epuizant al mamei:
• „la ora 5 dimineața, după aia la 11 dimineața, după aia la 1 după masa, la 3 după masa, la 5 după masa, la 8 seara, la 10 seara, la 12 seara”.
Întrebată dacă acest program era constant pe parcursul întregii zile, minora a confirmat simplu: „Da”.
În prima fază, Tribunalul Cluj l-a condamnat pe inculpat la 8 ani închisoare pentru trafic de persoane.
Inculpatul a recurs la intermediari pentru a o presa pe victimă să își schimbe declarațiile și să își retragă plângerea. I s-a promis că, în schimbul retragerii plângerii, inculpatul „ar urma să-și retragă, la rândul său, plângerea în legătură cu fetița lor și să îi încredințeze din nou copilul.
Curtea de Apel Cluj a admis apelul Ministerului Public (DIICOT), considerând că pedeapsa inițială era insuficientă, având în vedere circumstanțele agravante reținute și durata de 10 ani a activității infracționale.
Astfel, Curtea de Apel a majorat pedeapsa aplicată pentru trafic de persoane de la 8 ani la 10 ani închisoare.
Luând în considerare recidiva postcondamnatorie a inculpatului, instanța a adăugat această pedeapsă la o pedeapsă anterioară de 2 ani și 6 luni, rezultând o pedeapsă finală de 12 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție.
