Chiriile din România au crescut cu aproximativ 119% între 2016 și trimestrul al doilea din 2026, cea mai mare majorare din Uniunea Europeană.
La Cluj-Napoca, presiunea pe piața locuirii este amplificată de lipsa locuințelor publice și de criza locurilor în căminele studențești, arată o cercetare semnată de Enikő Vincze, Anca Șerban, Valentin Rațiu și George Iulian Zamfir, potrivit actualdecluj.ro.
Cea mai mare creștere din UE
Potrivit datelor Eurostat analizate de cercetători, indicele chiriilor din România a crescut cu aproximativ 119% între media anului 2016 și trimestrul al doilea din 2026 – o majorare de peste cinci ori mai mare decât media Uniunii Europene. În plus, în trimestrul al doilea din 2026, indicele chiriilor era cu 41,2% peste media anului 2025, cea mai mare creștere raportată dintre statele membre. Urmau Croația, cu 22,1%, și Slovenia, cu 10,2%.
Avantajul salariaților, erodat de chirii
Cercetătorii au comparat evoluția salariului mediu net din România cu cea a chiriilor, raportând ambele evoluții la nivelul din 2016. Puterea de cumpărare raportată la costul chiriei a crescut în primii ani, ajungând în 2024 la un nivel cu 69,1% peste cel din 2016. Tendința s-a inversat însă ulterior: avantajul s-a redus la 65,9% în 2025 și la doar 28,4% în trimestrul al doilea din 2026.
Concluzia autorilor: evoluția recentă a chiriilor pune presiune tot mai mare asupra celor care nu dețin o locuință, în condițiile în care prețurile ridicate ale proprietăților și costurile creditării limitează accesul la cumpărarea unui apartament.
22 de locuri în cămine la fiecare 100 de studenți
Una dintre cele mai grave probleme evidențiate în cazul Clujului este diferența dintre numărul studenților și capacitatea de cazare a universităților publice. Potrivit datelor comunicate de cele șase universități publice din Cluj-Napoca, în anul universitar 2026-2027 sunt înscriși 69.829 de studenți la forma de învățământ cu frecvență, pentru care sunt disponibile doar 15.351 de locuri în cămine.
Asta înseamnă aproximativ 22 de locuri de cazare la fiecare 100 de studenți, iar diferența dintre numărul studenților și capacitatea totală a căminelor este de 54.478 de persoane. Cercetătorii concluzionează că universitățile nu pot asigura o alternativă publică de cazare pentru majoritatea studenților, care ajung astfel să concureze pe piața privată cu angajații, familiile tinere și persoanele care se mută în oraș pentru muncă.
Proprietarii cu mai multe locuințe, în creștere accelerată
Datele solicitate de la Direcția de Taxe și Impozite a Primăriei Cluj-Napoca arată o concentrare a proprietăților rezidențiale. Numărul proprietarilor cu o singură locuință a crescut cu doar aproximativ 2%, de la circa 146.000 la 150.000. În schimb, numărul celor care dețin între șase și zece locuințe a crescut cu aproximativ 70%, de la 1.049 în 2020 la 1.780 în 2024.
În total, în 2024 existau 18.640 de proprietari persoane fizice care dețineau fiecare între trei și 20 de locuințe. Cifrele nu includ proprietățile deținute de persoane juridice. Cercetătorii subliniază că aceste date indică o concentrare a proprietăților, deși numărul deținut nu arată direct câte sunt închiriate și nici efectul exact asupra chiriilor.
Veniturile din chirii s-au dublat
Datele primite de la ANAF Cluj pentru perioada 2013-2023 arată că, deși numărul contractelor înregistrate a scăzut de la circa 27.000 în 2017 la aproximativ 20.100 în 2023, veniturile totale declarate din chirii au crescut de la 171 de milioane de lei în 2014 la 370 de milioane de lei în 2023. Valoarea medie pe contract a ajuns la 18.400 de lei în 2023, față de 8.800 de lei în 2014.
Deoarece datele includ și închirierile comerciale, nu se poate stabili exact ponderea contractelor rezidențiale sau numărul chiriilor neînregistrate la ANAF. Cercetătorii consideră însă că evoluția veniturilor ridică întrebări despre dimensiunea reală a pieței chiriilor și transparența acesteia.
Lipsa locuințelor publice, un factor-cheie
Cercetarea identifică mai mulți factori care contribuie la creșterea costurilor locuirii: stocul redus de locuințe publice, accesul dificil la credite ipotecare, lipsa locurilor în cămine și concentrarea proprietăților. Potrivit autorilor, un stoc de locuințe publice de sub 2% din totalul locuințelor nu poate răspunde nici măcar nevoilor persoanelor cu venituri mici. În aceste condiții, o parte dintre locuitori ajung să trăiască în apartamente supraaglomerate, să se mute în afara orașului și să facă naveta sau să plece din Cluj.
Specialiștii mai susțin că majorarea costurilor utilităților și a impozitelor poate pune presiune asupra proprietarilor cu venituri mici, în timp ce proprietarii cu resurse financiare mai mari pot cumpăra locuințe suplimentare pentru a le închiria.
Modelul sindicatelor de chiriași din Spania
Pe lângă analiza pieței românești, cercetarea prezintă și exemple de organizare a chiriașilor din Spania, unde sindicatele de profil mobilizează locatarii în jurul unor probleme comune. Este menționat Sindicatul Chiriașilor din Madrid, care funcționează pe baza cotizațiilor membrilor, dar și inițiativa londoneză „Challenge your rent!”, prin care chiriașii au fost încurajați să conteste în instanță creșterile de chirie. Autorii consideră că astfel de modele ar putea inspira organizarea chiriașilor din România, unde mobilizarea colectivă în jurul dreptului la locuire rămâne limitată.
Temele au fost dezbătute pe 20 octombrie în cadrul webinarului „Din România în Spania și înapoi: criza locuirii ne scoate în stradă! Ce e de făcut?”, organizat de Căși Sociale ACUM! și Viziunea Socialistă.
