După ani de investigații și proceduri preliminare, un amplu dosar DIICOT intră în sfârșit pe masa judecătorilor.
Tribunalul Cluj a decis începerea procesului în cazul a 24 de inculpați, acuzați că au creat o adevărată rețea subterană de comerț cu medicamente sub regim special.
Potrivit încheierii din 19 iunie 2026, instanța a validat rechizitoriul și a dispus trimiterea în judecată a tuturor celor 24 de persoane.
Ceea ce șochează în acest dosar nu este doar dimensiunea afacerii descrise de procurori, ci și profilul celor implicați.
Printre inculpați se regăsesc antreprenori, farmaciști, un farmacist-diriginte, profesori, directori de companii, manageri de proiect, angajați din mediul privat și medici- persoane care, la prima vedere, nu aveau nicio legătură cu lumea traficului de droguri, notează stiridecluj.ro.
Potrivit anchetatorilor, nucleul grupării s-a format în jurul anului 2010, iar activitatea s-ar fi desfășurat ani la rând, până în 2017. Schema descrisă de procurori pare desprinsă din scenariul unui serial despre criminalitate organizată.
În locul traficului clasic de droguri, gruparea ar fi exploatat piața medicamentelor care conțineau substanțe aflate sub control special, precum Codeină, Xanax, Diazepam, Dormicum, Ultracod sau Zolpidem.
Produsele erau promovate și comercializate prin intermediul unor platforme online care funcționau asemenea unor farmacii virtuale. Clienții proveneau în principal din Statele Unite ale Americii, dar și din alte state ale Uniunii Europene. Anchetatorii susțin că întregul mecanism era organizat în detaliu și funcționa aproape ca o companie comercială.
Existau persoane care preluau comenzile, persoane care se ocupau de relația cu clienții, oameni care procurau medicamentele, membri care gestionau expedițiile și persoane care administrau circuitul financiar al afacerii.
Una dintre cele mai surprinzătoare componente ale dosarului este modul în care erau convinși clienții să cumpere medicamentele. Potrivit datelor prezentate de DIICOT, comenzile erau realizate prin intermediul unor site-uri special create și al unui call-center care funcționa la Cluj. Clienților li se crea impresia că beneficiază de consultații medicale reale și că produsele sunt prescrise în urma unei evaluări profesionale.
În realitate, susțin procurorii, era vorba despre o procedură menită să ofere aparența de legalitate unor tranzacții care vizau medicamente aflate sub regim strict de control. După efectuarea comenzilor, cumpărătorii plăteau în avans, inclusiv prin servicii de transfer internațional de bani sau prin Bitcoin.
Ulterior, produsele erau expediate către destinațiile externe.
Anchetatorii au descoperit metoda prin care gruparea a reușit să opereze ani de zile sub radar: medicamentele erau expediate în Statele Unite prin poștă, deghizate în simple corespondențe. Fiecare membru avea un rol precis – unii încasau banii, alții pregăteau și trimiteau coletele.
Rezultatul? Peste 8,4 milioane de comprimate cu substanțe controlate distribuite sistematic, timp de mai mulți ani, ceea ce face din acest dosar unul dintre cele mai mari de acest fel din istoria DIICOT Cluj.
În centrul întregii anchete se află un om de afaceri clujean pe care procurorii îl consideră inițiatorul și coordonatorul grupării.
Conform documentelor din dosar, acesta este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de droguri de risc și mare risc, operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, instigare la exercitarea fără drept a unei profesii și mai multe acte de spălare a banilor. Anchetatorii susțin că acesta coordona comenzile, gestiona relațiile dintre membrii grupării și supraveghea fluxurile financiare generate de afacere.
Ancheta relevă o listă neobișnuită de profesii în rândul persoanelor trimise în judecată. Printre inculpați figurează o farmacistă din Cluj, un farmacist-diriginte, o profesoară de liceu, manageri de proiect, directori de companii, medici, antreprenori și alte persoane cu funcții de conducere sau poziții bine stabilite în mediul profesional. Tocmai această diversitate a rolurilor îi face pe anchetatori să vorbească despre o structură bine organizată, în care fiecare participant ar fi avut atribuții clar stabilite.
Unii sunt acuzați de constituirea grupului infracțional organizat, alții de trafic de droguri de risc și mare risc, complicitate la exportul ilegal al medicamentelor, efectuarea de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive sau spălare de bani.
Veniturile generate de rețea sunt estimate de procurori la aproximativ 55 de milioane de lei (circa 12 milioane de euro), bani care ar fi fost spălați printr-un sistem complex de conturi bancare și firme din România și din străinătate, pentru a căpăta aparența unor câștiguri legale.
Dosarul, deschis încă din 2016, a avut un traseu judiciar sinuos: rechizitoriul a fost finalizat în septembrie 2022, iar abia în iunie 2026 Tribunalul Cluj a dat undă verde începerii procesului.
După ani de percheziții, expertize și controverse procedurale, instanța a validat legalitatea probelor, iar acum urmează judecata propriu-zisă pentru cei 24 de inculpați, care rămân sub prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă.
