Încălzirea globală este o problemă cu care se confruntă întreaga lume, dar există un loc în România în care efectele acestui fenomen se văd cu ochiul liber. Pentru că va dispărea în câțiva ani, orice român ar trebui să se grăbească să-l vadă.
Este vorba de cel mai mare ghețar subteran din România, ghețarul din Peștera Scărișoara. De câțiva ani speologii și chiar turiștii au observat, acesta se topește.
Peștera Scărișoara este o peșteră unică, aflată în Județul Alba, având o lungime totală de 700 m . În centrul acestei peșteri se găsește un imens bloc de gheață, cu un volum de 80.000 m3, care există în interiorul peșterii de peste 4.000 de ani.
Partea superioară a acestui bloc (cu o suprafață de 3.000 m2) formează podeaua Sălii Mari. În partea dreaptă a acestei săli, podeaua se prăbușește într-un tobogan abrupt de gheață, care duce într-o zonă cunoscută sub numele de Biserica.
Aici încep să apară primele formațiuni stalagmitice de gheață. Această zonă este deschisă pentru turiști, restul peșterii fiind o rezervație științifică, împărțită în două sectoare distincte.
În ambele rezervații, lângă gheață se regăsesc formațiuni stalagmitice, unele fiind permanente, în timp ce altele se topesc în timpul verii, dar se reconstituie în forme similare în lunile de iarnă.
În afara acestor formațiuni de gheață, aspectul peșterii se schimbă radical, ghețarii fiind înlocuiți de o varietate mare și frumoasă de formațiuni concreționare.
Stalactitele, stalagmitele, coloanele, draperiile parietale, coralitele, gururile abundă mai ales în Galeria Coman, o extensie îngustă a Rezervației Mari, care coboară abrupt până la adâncimea maximă a peșterii de 105 m, apropiindu-se de cea de-a doua peșteră importantă din sistemul carstic Scărișoara, respectiv Peștera Pojarul Poliței.
De fapt, între cele două cavități exista odinioară o comunicație naturală, înainte de formarea blocului de gheață.
Din punct de vedere biologic, Peștera Scărișoara este importantă pentru știință, mai ales din cauza complexului de fenomene asociate prezenței gheții și structurii generale a peșterii.
Acestea includ procese de formare și evoluție a formațiunilor de gheață, stratificarea masivului de gheață etc.
În gheața peșterii s-a descoperit chiar un schelet aproape complet de capră neagră.
