Clujul a pierdut unul dintre oamenii care i-au desenat, la propriu, o parte din chip, scrie site-ul Media9.ro. Arhitectul și urbanistul Vasile Mitrea a murit la 90 de ani, după o viață profesională de peste șase decenii legată profund de oraș, de arhitectură și de generațiile de specialiști pe care le-a format.
Pentru mulți clujeni, numele lui poate nu era la fel de familiar precum locurile pe care le-a creat. Dar sute de mii de oameni trăiesc, se plimbă sau trec zilnic prin spații asupra cărora Vasile Mitrea și-a pus amprenta.
A fost unul dintre autorii cartierelor Grigorescu și Gheorgheni, a proiectat Palatul Telefoanelor, una dintre cele mai recognoscibile clădiri moderne din centrul Clujului, dar și Policlinica Universitară de pe strada Moților, clădiri ale Facultății de Medicină Veterinară sau actualul sediu al Facultății de Arhitectură și Urbanism.
Într-o carieră lungă, a realizat zeci de proiecte de arhitectură, urbanism și peisagistică.
A ales Clujul și i-a rămas fidel
Vasile Mitrea s-a născut la 16 decembrie 1935, la Roman, și a absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București în 1960.
La repartiție a ales Clujul, oraș pe care îl cunoscuse și care îi plăcuse. Avea 24 de ani când a ajuns aici. Avea să-i dedice apoi aproape întreaga viață.
La Institutul Județean de Proiectare Cluj a intrat repede în echipele care lucrau la extinderea orașului. A fost implicat în conceperea microraionului central din Grigorescu și a primelor zone de locuire din Gheorgheni.
Sunt cartiere construite într-o epocă dificilă, cu reguli și constrângeri politice severe, dar în care Mitrea a încercat să păstreze ceva ce avea să devină o constantă a întregii sale cariere: spațiul dintre clădiri era la fel de important ca clădirile însele.
Verdele, locurile de joacă, circulațiile pietonale, apropierea de parc și distanțele dintre blocuri nu erau pentru el suprafețe rămase neconstruite. Erau parte din oraș.
Tocmai de aceea privea cu tristețe modificările și îndesirile făcute ulterior în unele dintre cartierele pe care le proiectase. Își apăra, de fapt, o convingere simplă: orașul trebuie făcut pentru oameni.
Palatul Telefoanelor, una dintre clădirile sale emblematice
Probabil cea mai cunoscută lucrare individuală a lui Vasile Mitrea rămâne Centrala Telefonică, cunoscută de clujeni drept Palatul Telefoanelor.
Proiectată la sfârșitul anilor ’60, clădirea a fost neobișnuită pentru epoca sa. Fațada, golurile mici și neregulate, volumele masive și relația cu centrul istoric au făcut-o mult timp controversată.
Mitrea și-a asumat însă soluția. Clădirea trebuia să răspundă unor cerințe tehnice speciale, iar arhitectul a transformat aceste constrângeri într-o expresie arhitecturală proprie.
A trebuit să treacă mai bine de jumătate de secol pentru ca valoarea clădirii să fie recunoscută oficial. În 2025, Palatul Telefoanelor a devenit monument istoric.
Vasile Mitrea a apucat să vadă acest moment.
Poate că acesta a fost unul dintre cele mai frumoase daruri pe care orașul i le-a putut întoarce spre finalul vieții: recunoașterea unei clădiri care a fost mult timp discutată și contestată.
A construit și o școală de arhitectură
Moștenirea lui Vasile Mitrea nu este însă doar cea care se vede de pe stradă.
În 1970, odată cu apariția Secției de Arhitectură din cadrul Institutului Politehnic din Cluj, a devenit unul dintre oamenii care au pus bazele învățământului superior de arhitectură în oraș.
A condus secția, ca prodecan și decan, până la desființarea ei în 1983. După 1990 a revenit în mediul universitar, continuând să formeze generații de arhitecți.
În 2023, Uniunea Arhitecților din România i-a acordat Premiul Opera Omnia, pentru întreaga activitate.
A rămas activ până la o vârstă impresionantă. La aproape 90 de ani, își lansa volumul „Spațiile verzi ale Clujului 1324–2024”, rezultatul unei preocupări care l-a însoțit practic întreaga carieră: relația orașului cu natura și cu spațiul public.
În această vară, Uniunea Arhitecților din România Cluj-Sălaj a instituit și Premiul „Vasile Mitrea”, destinat unui tânăr absolvent al Facultății de Arhitectură și Urbanism.
Un premiu care îi poartă numele și care va duce mai departe memoria unei personalități ce a marcat profund arhitectura clujeană.
Un om rămâne și prin orașul pe care îl lasă în urmă
Există arhitecți care lasă în urma lor o clădire. Alții lasă o școală, câteva idei sau oameni pe care i-au format.
Vasile Mitrea le lasă pe toate.
Îl găsim în verdele dintre blocurile vechi din Gheorgheni, în relația Grigorescului cu Someșul, în silueta atât de aparte a Palatului Telefoanelor și în clădirile prin care trec, zi de zi, mii de clujeni.
Dar poate că moștenirea cea mai importantă este o idee pe care a apărat-o până târziu: un oraș nu este numai suma clădirilor sale. Este și spațiul pe care îl lăsăm între ele pentru oameni, pentru copaci, pentru întâlnire și pentru viață.
Vasile Mitrea a avut șansa rară să trăiască suficient pentru a vedea cum unele dintre lucrurile pe care le desenase cu zeci de ani în urmă au devenit parte din identitatea Clujului.
De astăzi, Clujul este fără unul dintre arhitecții săi mari. Dar orașul pe care l-a desenat rămâne.
A militat pentru un sistem de spații verzi
În ultimele trei decenii, Mitrea a susținut implementarea unui sistem de spații verzi care să includă cele 13 cursuri de apă din intravilanul Clujului. Propunerea sa urmărea crearea unor zone de microclimat și dezvoltarea Someșului ca axă a agrementului urban.
A ocupat funcții de conducere în învățământul universitar, între care cea de decan al Facultății de Arhitectură din Cluj-Napoca și decan al Facultății de Arhitectură și Construcții din Oradea. A fost, de asemenea, membru în structurile de conducere ale Uniunii Arhitecților din România, Ordinului Arhitecților din România și Registrului Urbaniștilor din România. La momentul decesului era coordonator al Colegiului Director al Uniunii Arhitecților.
Activitatea sa didactică s-a desfășurat la mai multe instituții de învățământ superior, printre care Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură și Construcții și Facultatea de Protecția Mediului din cadrul Universității din Oradea, Facultatea de Inginerie din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad și Facultatea de Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Potrivit Uniunii Arhitecților, Vasile Mitrea a realizat peste 80 de proiecte de arhitectură și aproximativ 50 de proiecte de urbanism și peisagistică. A publicat peste 60 de articole și lucrări de specialitate și a fost editorul a două volume de urbanism dedicate municipiului Cluj-Napoca.
Pentru întreaga sa activitate, a primit în 2010 Premiul Academiei Române. În 2023, Uniunea Arhitecților din România i-a acordat Premiul Opera Omnia.
La acordarea premiului, breasla arhitecților descria cariera lui Vasile Mitrea drept una întinsă pe șase decenii, la intersecția dintre arhitectură, urbanism, filosofie, ecologie și educație.
Numele său a fost dat, în 2026, și unei noi distincții pentru tinerii arhitecți. Premiul „Vasile Mitrea”, lansat de UAR Cluj-Sălaj în colaborare cu Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca, a fost acordat pentru prima dată unui absolvent al facultății.
Prima laureată a fost Miruna Maria Bojuc-Teodorescu, desemnată în urma unui proces de nominalizare la care au participat profesori și studenți și premiată la festivitatea de absolvire a promoției 2026. Diploma i-a fost înmânată de arhitectul Andrei Mitrea, fiul lui Vasile Mitrea și coleg al UAR Cluj-Sălaj.
Inițiatorii premiului au explicat că numele lui Vasile Mitrea a fost ales tocmai prin prisma contribuției sale la formarea mai multor generații de arhitecți. Distincția este gândită ca o recunoaștere acordată la început de drum și ca o posibilă tradiție a comunității de arhitectură din Cluj.
