Cluj-Napoca se remarcă în ultimii ani prin numărul mare de concursuri internaționale de soluții de arhitectură și urbanism organizate pentru proiecte importante ale orașului.
Patru dintre acestea au trecut deja de etapa de planșetă și au devenit investiții finalizate, folosite de clujeni, notează Media9.ro.
Este vorba despre Parcul Feroviarilor, amenajarea malurilor Someșului, Turnul Pompierilor și strada Mihail Kogălniceanu și zona adiacentă.
Proiectele au fost prezentate în cadrul unui tur ghidat organizat de OAR Transilvania, eveniment inclus în programul aniversar „OAR 25+ Transilvania”.
Turul a urmărit chiar traseul parcurs de un proiect de la ideea prezentată în cadrul unui concurs până la rezultatul concret din oraș: desemnarea câștigătorului, proiectare, avizare, execuție și, în final, recepția și utilizarea investiției de către comunitate.
15 concursuri internaționale organizate la Cluj
Potrivit OAR Transilvania, în perioada 2016-2023, la Cluj au fost organizate 15 concursuri internaționale de soluții. Dintre acestea, 11 au fost realizate în colaborare cu Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, iar patru împreună cu Consiliul Județean Cluj.
Proiectele au vizat domenii diverse, de la spații verzi și regenerare urbană până la școli, proiecte medicale și dezvoltări urbane de amploare.
Faptul că patru dintre proiecte au fost deja finalizate reprezintă un indicator important pentru administrația locală și pentru comunitatea arhitecților, mai ales că, în cazul unor concursuri de arhitectură, perioada dintre desemnarea câștigătorului și realizarea efectivă a investiției poate fi una îndelungată.
Arhitecții clujeni au obținut 40% dintre premiile acordate în România
Clujul are însă un avantaj nu doar prin numărul de concursuri organizate, ci și prin performanțele birourilor locale de arhitectură.
O situație realizată de OAR Transilvania arată că birourile de arhitectură clujene au câștigat 40% dintre cele 189 de premii acordate în cadrul concursurilor de soluții organizate la nivel național.
Cifra evidențiază poziția importantă pe care Clujul o ocupă în arhitectura și urbanismul din România.
Concursurile de soluții presupun ca mai multe echipe să propună variante pentru aceeași investiție, pornind de la o temă prestabilită. Proiectele sunt analizate de un juriu de specialitate, iar soluția considerată cea mai potrivită este desemnată câștigătoare.
De la planșetă la proiecte care schimbă orașul
Printre cele mai cunoscute exemple se numără proiectul de regenerare a malurilor Someșului, rezultat în urma concursului din 2017. Proiectul a fost finalizat și recepționat în 2024 și a fost apreciat inclusiv la nivel internațional.
La fel, Parcul Feroviarilor și Turnul Pompierilor sunt exemple de proiecte care au trecut de etapa competiției de idei și au devenit obiective concrete în Cluj-Napoca.
În cazul străzii Mihail Kogălniceanu, intervenția a contribuit la transformarea unei zone centrale importante și la regândirea spațiului public.
Un model care începe să fie preluat și de alte orașe
Importanța acestor concursuri a fost subliniată și în cadrul unor evenimente dedicate arhitecturii clujene. Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a remarcat faptul că experiența Clujului a început să fie preluată și de alte orașe din România.
Astfel, Cluj-Napoca încearcă să își consolideze statutul de oraș în care proiectele publice importante sunt selectate prin competiții de arhitectură, punând accent pe calitatea soluției și pe impactul pe termen lung asupra spațiului urban.
Pentru clujeni, rezultatul cel mai vizibil este faptul că unele dintre proiectele care au început ca simple propuneri pe planșetă au devenit deja parcuri, străzi și spații publice pe care oamenii le folosesc zi de zi.
