E greu de analizat în multe cuvinte felul în care a jucat Universitatea Cluj în cele două zile ale meciului cu Poli Iași, 0-2. Duminică a jucat slab, luni a frizat penibilul. Duminică a avut vreo două ocazii, luni niciuna. Conducerea trebuie să ne lămurească dacă i-a dus pe jucători la vreo petrecere cu manele, azi-noapte.
“U” a arătat, în tot acest campionat, ca un avion bimotor. Iar cele două motoare, singurele care au pus fotbalul în mișcare, au fost Chipciu și Nistor. Contra Politehnicii Iași, Chipciu a fost motorul inactiv, a ieșit accidentat, iar Nistor a fost motorul gripat, nu a mai arătat magia din alte partide.
E ca la CASCO. Sabău ceruse câteva piese, pentru a întări echipa. După eșecul de pe Cluj Arena, fanii au solicitat complet altă echipă, asta pe care o au e daună totală.
Despre Miron, doar atât. Vine Masoero! (Vai de capul meu ce petardă!)
Dacă Universitatea ar fi jucat la jumătate din potențialul arătat în meciul cu CFR, ar fi câștigat fără emoții. Este ceva de neînțeles cum fotbaliști profesioniști, și încă unii foarte bine plătiți, nu se pot mobiliza de la un meci la altul. Probabil că în ochii lor punctele se împart în “premium” și “second hand”, iar cu ieșenii ar fi fost doar o victorie de mâna a doua.
În afara lui Leo Grozavu, mai există astăzi un antrenor fericit. Toni Petrea. Antrenorul dat afară se simte probabil răzbunat. Fanii realizează acum că nu pe bancă a fost buba și că la “U” Cluj problemele sunt mult mai adânci de atât.
