Viitorul Palatului Telefoanelor din Cluj-Napoca intră într-o nouă etapă de dezbatere publică. În perioada 19-21 noiembrie, o serie de evenimente organizate în apropierea și în interiorul clădirii vor reuni specialiști, organizații profesionale și membri ai comunității pentru a discuta posibilele funcțiuni ale imobilului cumpărat de Primărie anul trecut.
În paralel, un studiu sociologic arată că clujenii își doresc un spațiu multifuncțional, cu expoziții, spectacole, ateliere și activități pentru copii și familii, notează actualdecluj.ro.
O inițiativă pentru comunitate
Evenimentele sunt anunțate de activistul Adrian Dohotaru, prin proiectul „Arhiva modernă clujeană”, și își propun să contureze direcții concrete de transformare a Palatului într-un centru cultural, cu o componentă importantă dedicată arhitecturii și urbanismului.
Discuțiile vor include propunerile asociațiilor profesionale din Cluj și așteptările comunității, iar Dohotaru a anunțat și pregătirea unui documentar despre arhitectul Vasile Mitrea și spiritul modernist imprimat de acesta orașului.
Ce arată cele 520 de răspunsuri
Sociologul Valentin Rațiu a realizat, prin Active Research, o cercetare despre felul în care clujenii își imaginează viitorul clădirii. Chestionarul a adunat 520 de răspunsuri, iar concluziile indică interes pentru un spațiu multifuncțional. Printre funcțiunile preferate de participanți se numără:
· expozițiile temporare;
· spectacolele și activitățile de teatru;
· atelierele și spațiile de colaborare;
· programele educaționale;
· activitățile pentru copii și familii, în special în weekend.
Ideea care se desprinde din răspunsuri este aceea a unui spațiu flexibil, care să poată găzdui activități diferite și să atragă categorii variate de public, nu doar un centru expozițional sau o instituție culturală cu program rigid.
Rațiu precizează că demersul este unul exploratoriu și nu este reprezentativ statistic pentru întreaga populație a municipiului, ci surprinde în special perspectiva celor interesați de viitorul Palatului. Rezultatele urmează să fie prezentate și online, iar concluziile vor fi reunite într-un raport transmis autorităților.
O „centrală” culturală pentru Cluj
În viziunea arhitectei Adriana Măgerușan, șefă de lucrări în cadrul Facultății de Arhitectură din Cluj, Palatul ar putea redeveni o „centrală”, nu în sensul funcțiunii sale tehnice inițiale, ci ca punct de întâlnire și legătură între cultură, arhitectură, istorie, educație și comunitate.
Ea consideră important ca viitorul spațiu să încurajeze întâlnirea directă dintre oameni și să fie administrat de profesioniști din domeniul cultural, pe baza unui program curatorial multianual.
Un posibil centru de planificare urbană
Palatul Telefoanelor ar putea primi și o funcțiune publică dedicată arhitecturii și urbanismului, devenind un spațiu în care proiectele de dezvoltare ale orașului să fie prezentate, analizate și dezbătute. Aceasta este perspectiva propusă de Claudiu Sălăntă, arhitectul-șef al județului Cluj și președintele OAR Transilvania.
Potrivit acestuia, clădirea ar putea găzdui un centru inspirat de modele existente în foarte multe orașe europene, în care publicul să poată descoperi atât proiectele de dezvoltare aflate în pregătire, cât și intervențiile realizate de-a lungul timpului, conform sursei citate.
Un asemenea spațiu ar putea funcționa, în același timp, ca un centru de istorie urbană, care să păstreze memoria transformărilor orașului și să ofere o perspectivă asupra felului în care va arăta Clujul în viitor.
Funcțiunea este susținută și de arhitectul Vlad Rusu, cel care a proiectat parcul Caragiale unde se află Palatul Telefoanelor. Acesta a atras atenția că adevărata provocare pentru comunitate o reprezintă punerea în valoare a clădirii și că pentru aceasta e nevoie de dezbateri reale. Rusu susține perspectiva președintelui OAR, arătând că amenajarea unui muzeu nu s-ar susține într-o astfel de clădire, maxim într-unul dintre etaje și doar unul interactiv, conectat la vremurile în care trăim. Arhitectul a vizitat clădirea și spune că există spații cu potențial, inclusiv terasa pe care se pot dezvolta funcțiuni pentru comunitate.
O clădire emblematică, cumpărată de Primărie cu 3,23 milioane de euro
Primăria Cluj-Napoca a aprobat cumpărarea Palatului Telefoanelor în 7 noiembrie 2025, în urma exercitării dreptului de preempțiune, pentru suma de 3,23 milioane de euro, echivalent în lei, de la Orange România. Decizia a fost adoptată în unanimitate de Consiliul Local. Municipalitatea a preluat astfel o clădire emblematică a arhitecturii brutaliste din centrul orașului, situată pe strada Octavian Petrovici nr. 2.
Achiziția a venit după ce Orange scosese imobilul la vânzare în aprilie 2025. Inițial, prețul anunțat public fusese de 2,1 milioane de euro, însă oferta transmisă autorităților pentru exercitarea dreptului de preempțiune a depășit 3,2 milioane de euro, fără TVA. Potrivit viceprimarului Dan Tarcea, Orange avea deja o ofertă fermă din partea unui cumpărător privat, astfel că negocierile nu au reușit să reducă prețul.
Odată cu achiziția, municipalitatea a preluat și situația contractuală existentă în clădire. Imobilul avea două spații închiriate, unul la parter și unul la subsol, cu contracte valabile până în 2029. În prezent, la parter funcționează restaurantul Eggcetera, iar păstrarea chiriașilor existenți a fost una dintre condițiile tranzacției cu Orange. Separat, compania de telecomunicații solicitase dreptul de a-și păstra birourile în clădire timp de 18 luni după vânzare, pentru a-și putea reorganiza activitatea.
La momentul aprobării achiziției, primarul Emil Boc a anunțat că viitoarea destinație a clădirii urma să fie stabilită prin consultări publice. Printre variantele avansate s-a numărat amenajarea unui muzeu al telecomunicațiilor, dar și păstrarea unor funcțiuni administrative ale Primăriei.
O clădire cu valoare arhitecturală, proiectată de Vasile Mitrea
Palatul Telefoanelor a fost proiectat de arhitectul Vasile Mitrea și a funcționat inițial ca „Centrală Telefonică Automată”. Clădirea a găzduit centrala telefonică Pentaconta, ghișee pentru public și cabine telefonice.
Construcția a fost realizată în două etape: prima parte a fost inaugurată în 1969, iar extinderea a fost finalizată în 1976. Imobilul este un exemplu de arhitectură brutalistă, remarcat prin betonul aparent, volumele care se intersectează și jocul dintre lumină și umbră.
Vasile Mitrea a contribuit și la proiecte importante din Cluj, printre care clădirea actualei Facultăți de Arhitectură de pe strada Observatorului și bazinul olimpic de lângă Someș, dar și la dezvoltarea unor zone precum Gheorgheni și Grigorescu. Clădirea este clasată ca monument istoric.
Palatul Telefoanelor se află într-un moment decisiv al existenței sale: după ce a fost salvat de la o vânzare către un cumpărător privat, clădirea are șansa de a deveni un spațiu cu adevărat public, dedicat culturii, arhitecturii și comunității. Dezbaterile din 19-21 noiembrie și studiul realizat pe 520 de respondenți conturează deja o direcție clară — un centru multifuncțional, viu, administrat profesionist și deschis tuturor categoriilor de public. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor ține cont de aceste propuneri și dacă Palatul va redeveni, într-un sens nou, o „centrală” a orașului.
